In acest fel, s-a reusit imbinarea placututului cu utilul, pentru ca lacul Siriu contribuie la producerea energiei electrice, prin hidrocentrala de 42 MH. In acelasi timp, ramane un obiectiv turistic demn de luat in considerare pentru vacanta ta, pentru ca intinderea de apa te va lasa, la propriu, fara cuvinte.
Fara niciun fel de exagerare, lacul pare nesfarsit, iar colinele impadurite care par ca il tin in brate ii ofera acel aer de basm pe care il surprinzi doar pe cartile postale bine retusate, intr-un program de editare foto. La Barajul de la Siriu, insa, efectul surprins in poze nu este in niciun fel modificat, ci cat se poate de autentic.
Ca sa te convingi de acest lucru va trebui sa mergi pe drumul de la Brasov, inspre Buzau. Dupa aproximativ 80 de kilometri, inaintea ta se va deschide poarta catre un alt taram. Dealurile de dimensiuni mici, pline de verdeata, inconjoara din toate partile intinderea de apa, oferind turistilor o priveliste de vis.
Nici nu e de mirare ca zona pare un cadru de poveste. Linistea ce domina regiunea ti se strecoara in suflet si te face, fara sa vrei, sa te simti coplesit de gratia naturii. Apele tumultoase ale raului Buzau „se odihnesc”, alaturi celor mai multi turisti, la Barajul de la Siriu.
Lacul, finalizat in 1985, are o lungime de 10 km, o suprafata de peste 500 de hectare si un volum de 155 de milioane de metri cubi.
Barajul a fost construit intre masivele Siriu si Podu Calului. Hidrocentrala pe care o alimenteaza a fost unul dintre argumentele pe care le-au luat in considerare autoritatile, atunci cand au decis sa schimbe traseul DN10, pentru a putea construi barajul. Practic, s-au construit mai multe viaducte care sa ocoleasca Lacul Siriu.
La o distanta de 10 km de Siriu se afla viaductul Giurca, intins pe o suprafata de 276 metri si sprijinit pe o serie de piloni cu o inaltime de 46 de metri. De pe viaduct se urmeaza un drum pe serpentine catre cascada Pruncea, aflata la 5 kilometri de Siriu, unde turistii se racoresc, vara, in apele reci ale cascadei.
Aceasta pare exact opusul lacului: rapida, zgomotoasa si nelinistita. Vara, in schimb, se bucura de singurul privilegiu care o face, poate, mai speciala decat lacul propriu-zis: turistii au voie sa se scalde in apele sale. Nu acelasi lucru se poate spune si despre baraj, unde accesul este restrictionat. Totusi, de pe malurile lacului, ai voie sa pescuiesti, in anumite zone. Printre potentialele capturi se numara specii de pesti precum carasul, pastravul, cleanul si crapul. Daca nu iti place sa pescuiesti, poti face plaja sau poti inchiria o pluta, pentru o mica plimbare.
Razele soarelui reflectate in apa lacului par miliarde de bijuterii stralucitoare si ti se va parea, daca plutesti pe intinderea apei, ca faci parte dintr-o coroana pretioasa a naturii.
Foarte aproape de lac se afla statiunea Baile Siriu, micuta si cocheta, cu izvoare feroase si termale. Din pacate, facilitatile turistice nu sunt foarte multe, iar apele sunt foarte slab mineralizate.
In zona exista si alte obiective turistice pe care le-ai mai putea vizita, desi nu sunt foarte cautate de turisti. Cei mai multi, din pacate, inca nu au aflat de frumusetea Lacului Vulturilor, un lac periglacial, aflat la o altitudine de 1420 de metri, plin cu pastravi.
Nici Coltii Babei nu este un obiectiv turistic foarte cunoscut, desi se numara printre locurile din masivul Siriu unde inca mai exista capre negre, iar turistii se pot intalni cu ele, in timpul unei drumetii montane.
Pe de alta parte, daca te intereseaza tocmai traseele montane, indreapta-te catre Tabara Hartagu, amenajata in cladirea fostei vame a Buzaului. Ai ceva de mers, pentru ca aceasta se afla la aproximativ 100 de kilometri de orasul Buzau. De aici pornesc cele mai multe trasee turistice catre Podul Calului, Siriu, Muntii Vrancei si Penteleu.
Daca esti curios sa vezi o manifestare folclorica interesanta, dedicata tocmai Siriului, programeaza-ti vacanta in asa fel incat, in prima duminica dupa Sfanta Maria, sa te afli pe malul lacului. Atunci are loc festivalul “Cat e Siriul de mare”, numit asa dupa cantecul interpretului roman Benone Sinulescu, originar din Siriu.
