Lacasul de cult se afla la 40 de kilometri de Bucuresti, in judetul Ilfov, pe o peninsula, inconjurata de Lacul Snagov. Pitorescul zonei a fost evidentiat de Nicolae Iorga, care l-a descris in felul urmator: „catifea verde si flori albe peste aceste locuri”. In opinia lui Iorga, padurile de aici „par a se atinge”.
Cand ajungi aici, iti dai seama ca scriitorul nu s-a inselat. Apele line, pe care plutesc nestingheriti nuferi, padurea din jur si atmosfera romantica sunt caracteristici pentru aceasta zona. Atras de farmecul zonei, domnitorul Matei Basarab a ridicat manastirea, intre anii 1638-1639. Ansamblul manastiresc este compus din biserica mare si chiliile asezate initial pe trei laturi, partea de rasarit fiind un simplu zid.
Atat lacasul de cult, cat si chiliile, au suferit de-a lungul timpului mai multe transformari. Cele mai mari distrugeri au fost facute de incendiul din 1945.
In anul 1964, pe locul trapezei si paraclisului s-a ridicat o frumoasa sala cu bolti ce adaposteste colectia de obiecte religioase si o serie de icoane pictate de Nicolae Grigorescu, conform fundatieisnagov.ro.
Vizitatorii interesati de turismul religios, dar si turistii fara astfel de preocupari sunt surprinsi cand afla vechimea icoanelor pastrate in incinta manastirii. Vei putea vedea icoane din perioada 1739-1799 si chiar zece opere de acest gen, pictate de Nicolae Grigorescu, intre anii 1854 – 1855. De asemenea, biblioteca manastirii are un numar insemnat de carti si manuscrise in limbile romana, greaca, latina, italiana, franceza si germana.
Colectia de tezaur a manastirii adaposteste numeroase obiecte din materiale pretioase, de la evanghelii si cruci, pana la potire, chivote si paftale.
Biserica a fost construita din piatra si din caramida si are o forma de trefla. Vei putea admira mai multe stiluri combinate, dupa modelul lacaselor de cult de la Curtea de Arges si Dealu. Edificiul religios pare masiv, in conditiile in care lungimea depaseste 30 de metri, iar latimea 12 metri.
Cu trei turle, una puternica pe naos si alte doua mai mititele, in stanga si in dreapta pronaosului, manastirea a ramas in continuare un loc de atractii pentru turisti.
Ca sa poti vedea toate aceste bijuterii religioase, trebuie sa mergi in localitatea Snagov, din judetul Ilfov. Poti face acest lucru urmarind doua trasee, ambele cu punct de plecare Bucurestiul. Asadar, fie mergi pe drumul national 1 si treci prin Balotesti, fie mergi prin Snagov.
Turistii si bucurestenii care au mai fost in zona iti pot recomanda sa alegi prima varianta, pentru ca vei ajunge mult mai repede si vei conduce pe un drum asfaltat.
In schimb, al doilea traseu, cel prin Snagov te va ocoli destul de mult si iti va ridica si cateva probleme, in condtiile in care drumul nu a fost asfaltat recent si prezinta multe gropi. Avantajul acestei rute, insa, este faptul ca vei trece prin multe sate boeme, iar la final, vei merge drept printr-o padurice frumoasa.
Exista mai multe legende despre denumirea manastirii. Totusi, cea mai verosimila teorie a fost spusa tot de Nicolae Iorga. Acesta este de parere ca denumirea provine de la forma zonei, tipica pentru „o caldare”, pentru ca malurile par ca se scufunda in lac si formeaza o adancitura.
Un lucru interesant legat de acest ansamblu manastiresc este faptul ca la manastirea Caldarusani se respecta tipicul de la Sfantul Munte Athos. In plus, in interiorul edificiului religios functioneaza un semniar teologic monahal.
Pe de alta parte, aglomeratia specifica sfarsiturilor de saptamana insorite este un dezvantaj al zonei. Multi bucuresteni aleg sa isi petreaca timpul liber in padurile din Snagov, incing gratarele si asculta muzica.
Dincolo de acest aspect mai putin placut, Manastirea merita vizitata, pentru ca atmosfera pitoreasca si linistea sufleteasca pe care ti-o ofera acest sfant lacas sunt greu de intalnit in alte locuri, din apropierea Capitalei.
