Mănăstirea SLATINA

Adresa: Comuna Slatina, jud. SUCEAVA.
Acces: DL Fălticeni spre N-V Sacsa Nouă (7km) Cornu Luncii (3 km), apoi stânga la Pâraie (11 km) şi Slatina (4 km).
Mănăstirea Slatina este prima ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu şi se află în apropiere de Fălticeni, într-o zonă de o frumuseţe aparte. Istoria zidirii mănăstririi se pierde în negura timpului, dar legendele spun că aici trăia un sihastru care l-ar fi sfătuit pe domnitorul Lăpuşneanu să zidească o mănăstire pe locul unde creştea un paltin.
Incerte sunt şi datele despre sfinţirea lăcaşului. Într-o cronică a lui Grigore Ureche se menţionează data de 14 octombrie 1558, însă inscripţia slavonă plasată de stareţul Nil în anul 1572, atestă anul 1561.
Biserica de mari proporţii, în plan triconc alungit, are pridvorul închis. Pictura nu este cea originală, reînnoirea celei vechi fiind făcută cu fidelitate. Tabloul votiv, amplasat pe peretele de nord al pronaosului, prezintă pe Alexandru Lăpuşneanu cu familia.
Frumos ornamentate şi inscripţionate, lespezile funerare marchează mormintele domnitorului ctitor Alexandru Lăpuşneanu, al doamnei Ruxandra, precum şi ale celor două fiice, Teofana şi Teodora. Casa domnească este un preţios exemplar de arhitectură laică unde se evidenţiază influenţa Renaşterii transilvănene.
Incinta Mănăstirii Slatina are formă patrulateră, neregulată. Zidurile împrejmuitoare făcute din bolovani de râu, cu stânci de legătură la colţuri, au metereze şi drum de strajă. La cele patru colţuri s-au plasat bastioane, ceea ce arată că Mănăstirea Slatina era destinată pentru adăpost, rezistenţă şi apărare. Din punct de vedere al arhitecturii este de remarcat simetria construcţiei şi dimensiunile celor patru turle, mult mai reliefate. În incintă încă se păstrează o construcţie mare în plan pătrat, cu chilii boltite şi hol cu tavanul susţinut de grinzi. Întreaga arhitectură a Slatinei dovedeşte ca mănăstirea a fost trasată după regulile construcţiilor Renaşterii, cu o ordine clară şi o anume dispunere a detaliilor.